Vinete
TEHNOLOGIA CULTIVĂRII VINETELOR pe solurile nisipoase
CULTIVARE (SOIURI ŞI HIBRIZI) FOLOSITE “1. SOIURI CULTIVATE”
În condiţiile solurilor nisipoase cele mai bune rezultate de producţie, susţinute prin profitul înregistrat, s-au obţinut prin cultivarea hibridului Andra şi a soiurilor Lucia, Drăgaica, Amurg.
Hibridul Andra se caracterizează prin fructe de 18,5 cm/ 5,5 cm, cu o greutatea medie de 303 – 342 g şi aspect comercial deosebit, care asigură obţinerea unor producţii medii de 36 – 40 t/ha.
Soiul Drăgaica – prezintă fructe de 17,8 cm/ 7 cm, cu o greutate medie de 308 – 350 g, piriform alungite, negre, cu o producţie medie de 33,5 – 45,6 t/ha.
Soiul Lucia – se caracterizează prin fructe de 17,6 cm/ 6,5 cm, cu o greutate medie de 286 – 335 g, piriforme, negre, lucioase şi asigură în funcţie de condiţiile anuale 38,3 – 42,1 t/ha.
Soiul Amurg – are fructe piriforme, de culoare neagră, 18,2 cm/ 6,4 cm, o greutate medie de 291 – 343 g şi asigură producţii medii de 34 – 42,3 t/ha.
Hibridul Andra se caracterizează prin fructe de 18,5 cm/ 5,5 cm, cu o greutatea medie de 303 – 342 g şi aspect comercial deosebit, care asigură obţinerea unor producţii medii de 36 – 40 t/ha.
Soiul Drăgaica – prezintă fructe de 17,8 cm/ 7 cm, cu o greutate medie de 308 – 350 g, piriform alungite, negre, cu o producţie medie de 33,5 – 45,6 t/ha.
Soiul Lucia – se caracterizează prin fructe de 17,6 cm/ 6,5 cm, cu o greutate medie de 286 – 335 g, piriforme, negre, lucioase şi asigură în funcţie de condiţiile anuale 38,3 – 42,1 t/ha.
Soiul Amurg – are fructe piriforme, de culoare neagră, 18,2 cm/ 6,4 cm, o greutate medie de 291 – 343 g şi asigură producţii medii de 34 – 42,3 t/ha.
ALEGEREA TERENULUITC “2. ALEGEREA TERENULUI”
Se vor alege solurile nisipoase cele mai fertile, cu conţinut în humus de peste 1%, evitând nisipurile mai puţin profunde cu orizont B argilo – iluvial la suprafaţă.PLANTE PREMERGĂTOARETC “3. PLANTE PREMERGĂTOARE”
Dintre plantele premergătoare foarte bune sunt lucerna, în primul an după desţelenire, mazărea, fasolea, bune sunt rădăcinoasele, bulboasele, pepenii, iar contraindicate sunt solano – fructoasele şi cartofii.PREGĂTIREA TERENULUITC “4. PREGĂTIREA TERENULUI”
Lucrări executate toamna
Lucrări executate primăvara
ÎNFIINŢAREA CULTURIITC “5. ÎNFIINŢAREA CULTURII”
Vinetele se plantează când în sol, pe adâncimea de 10 cm, se stabilizează temperatura de 12°C şi pericolul brumelor târzii de primăvară a trecut, moment care corespunde perioadei următoare datei de 25 aprilie.
Pentru obţinerea unor producţii mai timpurii este necesar să se folosească răsad repicat în cuburi nutritive.
Plantarea se face manual sau mecanic cu MPR – 6, după una din următoarele scheme, prezentate în figurile 1 şi 2.
Pentru obţinerea unor producţii mai timpurii este necesar să se folosească răsad repicat în cuburi nutritive.
Plantarea se face manual sau mecanic cu MPR – 6, după una din următoarele scheme, prezentate în figurile 1 şi 2.

Figura 1. Schema de înfiinţare a culturii de vinete pe solurile nisipoase modelate în brazde de 1,4 m

Figura 2. Schema de înfiinţare a culturii de vinete pe solurile nisipoase modelate în brazde de 1,5 m
Se plantează 2 rânduri pe brazdă distanţate la 60 cm sau 80 cm, cu distanţa între plante pe rând de 28 – 30 cm, realizându-se desimi cuprinse între 47000 – 50000 plante/ha.
Pentru a favoriza prinderea răsadului se execută o irigare prin aspersiune cu 150 – 200 m3/ha.
Pentru a favoriza prinderea răsadului se execută o irigare prin aspersiune cu 150 – 200 m3/ha.
LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE
COMBATEREA BOLILOR ŞI a DĂUNĂTORILOR
În condiţiile solurilor nisipoase culturile de vinete sunt frecvent atacate de: agenţii patogeni, Fusarium oxysporum f. sp melogena (ofilirea sau fusariosa vinetelor), Verticillium dahliae (verticilioza vinetelor), Phytophtora parasitica (putrezirea fructelor), Botrytis cinerea (putregaiul cenuşiu al fructelor); şi dăunătorii, Leptinotarsa decemlineata (gândacul din colorado) Tetranychus urticae (păianjenul roşu comun).
Tratamentele se execută la avertizare.
Pentru combaterea simultană a bolilor din culturile de vinete de pe solurile nisipoase se vor alterna următoarele amestecuri de fungicide: Dithane M45 ( 0,2%); Merpan 50 WP (0,2%) sau Ridomil MZ (0,25%) + Topsin 70 PU , Benlate WP -sau Bavistin 50 WP 1 kg/ha (0,1%) .
Tratamentele contra dăunătorilor se fac la apariţia acestora. Gândacul din Colorado se combate cu unul din insecticidele: Mospilan 20 SP sau Actara 25 WG – 0,06 kg/ha (0,025%); Calypso 480 SC – 0,08 l/ha (0,033%), în 240 l soluţie/ha.
Combaterea păianjenului roşu Tetranychus urticae se face prin tratamente preventive (primul la sfârşitul lunii iunie) cu Nissorun 5 EC – 0,8 l/ha (0,08%), la următoarele tratamente putând fi folosite produsele Danirun 11 EC – 0,6 l/ha (0,06%) sau Neoron 500EC – 0,8 l/ha (0,08%).
În perioada de maturare a fructelor se va respecta timpul de pauză recomandat (7 – 14 zile) până la următoarea recoltă.
Tratamentele fitosanitare se execută cu MPSP 3 x 300 sau cu vermorelul în cazul suprafeţelor mici, în grădinile producătorilor agricoli.
Tratamentele se execută la avertizare.
Pentru combaterea simultană a bolilor din culturile de vinete de pe solurile nisipoase se vor alterna următoarele amestecuri de fungicide: Dithane M45 ( 0,2%); Merpan 50 WP (0,2%) sau Ridomil MZ (0,25%) + Topsin 70 PU , Benlate WP -sau Bavistin 50 WP 1 kg/ha (0,1%) .
Tratamentele contra dăunătorilor se fac la apariţia acestora. Gândacul din Colorado se combate cu unul din insecticidele: Mospilan 20 SP sau Actara 25 WG – 0,06 kg/ha (0,025%); Calypso 480 SC – 0,08 l/ha (0,033%), în 240 l soluţie/ha.
Combaterea păianjenului roşu Tetranychus urticae se face prin tratamente preventive (primul la sfârşitul lunii iunie) cu Nissorun 5 EC – 0,8 l/ha (0,08%), la următoarele tratamente putând fi folosite produsele Danirun 11 EC – 0,6 l/ha (0,06%) sau Neoron 500EC – 0,8 l/ha (0,08%).
În perioada de maturare a fructelor se va respecta timpul de pauză recomandat (7 – 14 zile) până la următoarea recoltă.
Tratamentele fitosanitare se execută cu MPSP 3 x 300 sau cu vermorelul în cazul suprafeţelor mici, în grădinile producătorilor agricoli.
RECOLTAREA TC “8. RECOLTAREA “
Se recoltează eşalonat pe măsură ce fructele ajung la maturitatea de consum, începând cu data de 5 – 10 iulie până la căderea brumelor, realizând o producţie de 33 – 46 t/ha, în funcţie de cultivarul folosit.Colectivul de elaborare,
Dr. ing. Aurelia Ifrim
Dr. ing. Vasile Toma
Dr. ing. Gheorghe Marinică