Morcov

TEHNOLOGIA CULTIVARII MORCOVULUI PE SOLURI NISIPOASE

Morcovul este una din speciile legumicole care pe solurile nisipoase amenajate găseşte condiţii optime pentru a realiza prin aplicarea unor tehnologii specifice producţii mari, corespunzătoare calitativ, eficiente economic. Datorită faptului că înfiinţarea culturii de morcov pe solurile nisipoase se poate face foarte timpuriu şi că temperaturile din sol şi aer permit creşterea plantelor într-un ritm mai rapid decât pe solurile zonale, recoltarea se poate face mai devreme, acoperind solicitările pieţei într-o perioadă când cererea pentru morcov este mare.
În aplicarea unei tehnologii specifice de cultivare pe solurile nisipoase se pot realiza producţii de 30 – 50 t/ha.

TC “” SOIURI CULTIVATETC “1. SOIURI CULTIVATE”

Pe terenurile nisipoase se vor cultiva următoarele soiuri de morcov: De Nantes, Danvers 126, Chantenay, Bauer Killer Rote Hertz.

ALEGEREA TERENULUITC “2. ALEGEREA TERENULUI”

Cultura de morcov se va amplasa pe terenuri nisipoase, bine nivelate, cu peste 0,7% humus. Terenul destinat culturii de morcov trebuie să fie cât mai bine protejat contra deflaţiei eoliene având în vedere că înfiinţarea culturii se face într-o perioadă când fenomenul de deflaţiei eoliană este foarte intens, iar protejarea culturii prin benzi de protecţie din secară încă nu este funcţională. Cultura va fi amplasată pe un teren cu posibilitate de irigare încă de la înfiinţarea culturii, cu un grad cât mai redus de îmburuienare, liber de nematozi.
Cele mai bune plante premergătoare sunt culturile prăşitoare care lasă terenul curat de buruieni (tomate, ardei, vinete). Premergătoare bune sunt bostănoasele, cerealele păioase şi plantele furajere. Sunt contraindicate rădăcinoasele, bulboasele şi verdeţurile în cultură anticipată.

PREGĂTIREA TERENULUITC “4. PREGĂTIREA TERENULUI”

Lucrări executate toamna. Pentru combaterea deflaţiei eoliene se vor semăna benzi de protecţie din secară. Lăţimea şi distanţa dintre ele se aleg în funcţie de gradul de solificare al nisipului. Lăţimea benzilor de secară va fi egală cu lăţimea de lucru a semănătorii, iar lăţimea spaţiului cultivat dintre benzi va fi de 11,2 – 12 m pe solurile nisipoase spulberabile (8 brazde de 1,4 sau 1,5 m) şi 16,8 – 18,0 m pe solurile nisipoase mai solificate (12 brazde). Semănatul secarei se face în perioada 1 – 15 septembrie. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea benzilor din secară se face prin 1 – 2 treceri cu grapa cu discuri pe aliniamentul benzilor jalonat în prealabil.
Lucrări executate primăvara. Pentru a evita eroziunea eoliană, terenul pentru cultura morcovului se pregăteşte primăvara. În ferestrele iernii se administrează 30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat, îngrăşământul organic fiind încorporat prin arătură la adâncimea de 28 – 30 cm executată cu plugul PP 3 – 30 M sau P2V în agregat cu tractorul U – 650. La înfiinţarea culturii se fertilizează cu 100 kg azotat de amoniu (N 33), 250 kg/ha superfosfat (P2O5 100) şi 250 kg/ha sare potasică (K2O 100). Lucrarea se execută cu maşini de administrat îngrăşăminte chimice granulate (MA – 3,5 în agregat cu tractorul U – 650). Imediat după aplicare îngrăşămintele chimice sunt încorporate în sol prin lucrarea cu grapa cu discuri, care totodată face şi nivelarea solului după arătură.
Terenul se modelează în brazde înălţate cu lăţimea la coronament de 94 sau 104 cm . Lucrarea se execută şi pe terenul irigat prin aspersiune şi are ca scop asigurarea unei bune uniformităţi a culturii, evitarea derapării agregatelor în lucru şi chiar atenuarea fenomenului de deflaţie eoliană a terenului. Lucrarea poate fi executată cu maşina MMS – 2,8 sau AMSF – 4,5. Înainte de semănat, după modelarea terenului, terenul se tăvălugeşte cu tăvălugul neted 3 TN - 1,2 în agregat cu tractorul L - 445.

ÎNFIINŢAREA CULTURII

Morcovul se seamănă cât mai devreme posibil, în perioada 1 – 15 martie sau chiar în ferestrele iernii, după una din schemele prezentate în figurile 1 şi 2. Semănatul se poate face şi eşalonat dar nu mai târziu de 1 – 5 mai. Culturile înfiinţate după data de 15 mai au şanse reduse de reuşită datorită temperaturilor ridicate de la suprafaţa solului şi a posibilităţii limitate de a menţine umiditatea la nivel favorabil germinării seminţelor în stratul 0 – 3 cm.
Distanţa dintre rândurile de pe o brazdă este de 24 cm respectiv 28 cm, iar distanţa între plante pe rând este de 3,8 – 4,4 cm. Trebuie asigurată o desime a culturii de 700 – 800 mii plante/ha pentru aceasta fiind necesară cantitatea de 5 – 6 kg/ha. Pentru semănatul morcovului se folosesc semănători pentru seminţe mici, dar lucrarea se poate face şi cu SUP – 21 Sau cu AM – 9. TC “5. ÎNFIINŢAREA CULTURII”
fig1

Figura 1. Schema de înfiinţare a culturii morcovului pe solurile nisipoase în brazde de 1,4 m.

fig2

Figura 2. Schema de înfiinţare a culturii morcovului pe solurile nisipoase în brazde de 1,5 m.

LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE

După semănat, înainte de răsărirea plantelor terenul se erbicidează cu Stomp 330 EC 4 l/ha + Sencor 70 WP 0,4 kg/ha. Prin această lucrare se urmăreşte ca plantele să răsară într-un teren curat şi să se menţină terenul liber de buruieni până când pantele de morcov au 3 – 4 frunze.
Pentru a avea o răsărire rapidă şi uniformă este necesar ca în cazul lipsei precipitaţiilor să se facă irigarea prin aspersiune cu norme mici de udare de 100 m3/ha la intervale scurte. După răsărire TC “6. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE”se irigă cu norme medii de 300 m3/ha. Se va menţine umiditatea la plafonul minim de 70% din i.u.a. pe adâncimea de 50 cm. Pentru perioada de vegetaţie se aplică 7 – 9 udări, revenind o normă de irigaţie de 2100 – 2700 m³/ha;
Când suprafaţa cultivată cu morcov este mică şi terenul nisipos conţine peste 6% argilă, irigarea se poate face şi pe brazde a căror lungime nu trebuie să depăşească 50 m. De mare perspectivă este metoda de irigare prin picurare. Răritul culturii se face în cazul folosirii unor norme de sămânţă mai mari şi a unor maşini de semănat mai puţin performante. Lucrarea se execută când plantele au 2 – 3 frunze adevărate, lăsând între plante pe rând distanţa de 3,8 – 4,4 cm. Răritul se poate face şi atunci când morcovul a ajuns la dimensiuni care permit valorificarea pe piaţă, în cazul cultivării unor suprafeţe mici. Odată cu răritul se face plivitul şi praşila manuală pe rând.
Erbicidarea în vegetaţie pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se face cu Afalon 1 kg/ha sau Sencor 0,5 kg/ha, atunci când buruienile sunt în faza de rozetă, iar plantele de morcov au 3 – 4 frunze adevărate. Buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se combat prin tratamente cu Fusilade S 2 l/ha sau Gallant 1,5 – 2 l/ha. Pentru distrugerea unor buruieni necontrolate de erbicid şi afânarea solului se face prăşitul mecanic de 3 – 4 ori (CL – 2,8 sau CL – 4,5).
Fertilizarea fazială se face cu 200 kg/ha azotat de amoniu (66 kg/ha s.a). Prima fertilizare fazială se execută cu jumătate din doză când plantele au 3 – 4 frunze adevărate, iar a doua când începe îngroşarea rădăcinii.

COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILORTC “7. COMBATREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR”

Se asigură prin executarea a 2 – 4 tratamente. Contra manei şi alternariozei se fac tratamente cu unul din produsele: Dithane M 45 în doză de 2 kg/ha (0,2%), Vondozeb în doză de 2 kg/ha (0,2%), Turdacupral (Alcupral) în doză de 4 kg/ha (0,4%), Captadin în doză de 2,5 kg/ha (o,25%).
Făinarea se combate cu Afugan (0,05%), Bumper 250 EC (0,015%), Shavit F 71 (0,05%) sau Sulf muiabil ( 0,4%). Dintre dăunători afidele pot afecta în unii ani morcovul cultivat pe solurile nisipoase, combaterea lor fiind făcută la semnalarea atacului cu unul din produsele: Diazol 0,05%, Fastac EC 0,02%, Mospilan 20 SC 0,0125%, Confidor 0,05%. Tratamentele se pot executa cu MPSP – 3 x 300 sau manual pe suprafeţe reduse. Pentru 1 ha se foloseşte cantitatea de 600 – 1200 l soluţie, în funcţie de stadiul de vegetaţie al culturii.

RECOLTAREATC “8. RECOLTAREA”

Morcovul se recoltează în funcţie de cerinţele pieţei. Rădăcinile se dislocă cu DLR – 4 + U – 650, se adună grămezi, se decoletează şi se sortează manual. Pentru uşurarea lucrării de dislocare se cosesc frunzele manual sau mecanic cu CSU. Livrarea se face în funcţie de cerinţele beneficiarului, în saci, sau lăzi de diferite dimensiuni. Producţia: 30 – 50 t/ha.

Colectivul de elaborare,

Dr. ing. Vasile Toma

Dr. ing. Gheorghe Marinică

Dr.ing. Ifrim Aurelia