Pepeni Verzi Timpurii
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI ÎN VEDEREA OBŢINERII DE PRODUCŢII EXTRATIMPURII ŞI TIMPURII PE SOLURILE NISIPOASE
Din totalul suprafeţei de 44,4 mii ha cultivate cu pepeni în zona noastră în anul 1998, 51,5% a fost amplasată pe solurile nisipoase din judeţele Dolj, Galaţi, Brăila, Olt, Mehedinţi, Teleorman, Bihor şi Satu Mare. În judeţul Dolj suprafaţa cultivată cu pepeni verzi a fost de 6483 ha, ceea ce a făcut ca Doljul să se situeze pe primul loc între judeţele cultivatoare de pepeni verzi.
Cultivaţi după tehnologia tradiţională, pepenii verzi se recoltează începând cu data de 18 – 20 iulie, până la sfârşitul lunii septembrie înregistrându-se un vârf de producţie între 5 – 25 august. În această perioadă valorificarea pepenilor verzi se face greoi, cererea fiind de cele mai multe ori sub oferta producătorilor, iar preţul de vânzare scade la valori care asigură o rentabilitate minimă.
Prin folosirea unor tehnologii de obţinere a producţiilor extratimpurii şi timpurii, perioada de recoltare poate fi devansată cu 25 – 30 zile. Astfel în zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei care beneficiază de un potenţial termic superior celorlalte zone de cultură din ţară, recoltarea pepenilor verzi începe în ultima decadă a lunii iunie în cazul culturilor înfiinţate prin răsad şi protejate în adăposturi joase tip tunel. La culturile înfiinţate prin răsad şi mulcite cu folie de polietilenă recoltarea începe în perioada 1 – 2 iulie, iar la cele înfiinţate prin răsad fără protejare primele fructe sunt recoltate în perioada 5 – 6 iulie. Producţiile extratimpurii şi timpurii de pepeni verzi obţinute în perioada 25 iunie – 25 iulie se pot valorifica în condiţii de eficienţă economică ridicată atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă.
Cultivare (SOIURI ŞI HIBRIZI) folosite
Se vor cultiva soiuri şi hibrizi recunoscuţi pentru timpurietate, mărimea şi calitatea producţiei, rezistenţă la atacul unor boli şi la stresul datorat condiţiilor de cultură de pe solurile nisipoase. Seminţele vor fi procurate din reţeaua autorizată (UNISEM sau firme specializate în producerea şi vânzarea seminţelor) care garantează autenticitatea şi calitatea seminţelor. Cu toate că preţul seminţelor este foarte ridicat, folosirea lor de către cultivatori se justifică economic.Sugar Baby este un soi de vigoare mică – mijlocie. Fructul este mic (1,8 – 3,4 kg), sferic, de culoare verde închis cu dungi puţin vizibile, de culoare negricioasă. Pulpa este colorată în roşu aprins, dulce, fină, uniformă ca textură şi culoare. Seminţele sunt mici, netede, de culoare bej, cu vârful mai închis.
Timpuriu de Canada este un soi de vigoare mică – mijlocie. Fructul este mic – mijlociu(1,7 – 4,2 kg), sferic, de culoare alb – verzui cu dungi subţiri formate din irizaţii puţin vizibile. Pulpa este de culoare roşie – roz – cărămizie, uniformă ca textură şi culoare, uneori aţoasă spre mijlocul fructului. Seminţele sunt mici, netede, de culoare bej pestriţă, cu vârful cafeniu.
Crisby F1 este un hibrid extratimpuriu, de vigoare mijlocie. Fructul este mijlociu spre mare(3,0 – 5,3 kg) de formă rotund ovală, de culoare verde deschis cu dungi de culoare verde intens. Pulpa este de culoare roşu intens, dulce şi are textura fină. Seminţele sunt mici, de culoare maronie.
Red Comet F1 este un hibrid de vigoare mijlocie. Fructul este de mărime mijlocie spre mare(4,0 – 6,0 kg) sferic, de culoare verde închis . Pulpa este de culoare roşu intens. Seminţele sunt mici, de culoare maroniu pestriţ.
Red Star F1 este hibrid cu vigoare mare. Prezintă fructe mari(3,7 – 6,0 kg), sferice, de culoare verde închis. Pulpa este de culoare roşu intens cu un gust foarte dulce. Seminţele sunt mici şi puţine la număr.
Lady F1 este un hibrid timpuriu de tip Crimson Sweet. Prezintă fructe ovale, uniforme, cu greutatea medie de 10 – 12 kg. Pulpa este crocantă, suculentă, de culoare roşu purpuriu. Capacitatea de producţie este de 30 – 40 t/ha.
Granit F1 este un hibrid extratimpuriu de tip Crimson Sweet, cu fructe de 3 – 9 kg, de calitate superioară (miez colorat în roşu intens, gust foarte dulce, seminţe mici şi puţine).
Farao F1 este un hibrid timpuriu de tip Crimson Sweet, cu fructe alungite, mari şi foarte mari (6 – 14 kg), cu potenţial de producţie foarte ridicat. Este tolerant faţă de majoritatea agenţilor patogeni care afectează plantele de pepeni verzi.
Top Gun F1 este un hibrid de tip Crimson Sweet, timpuriu, cu fructe uşor ovale, de 9 – 11 kg, miez colorat în roşu, foarte productiv.
PRODUCEREA RĂSADURILOR DE PEPENI VERZI
Semănatul în vederea obţinerii de răsaduri de pepeni verzi se face în perioada 15 – 18 martie pentru culturile protejate în tunele şi 25 – 28 martie pentru culturile neprotejate, având în vedere că la plantare vârsta răsadului trebuie să fie de 28 – 30 zile. În primul caz răsadurile se produc în răsadniţe încălzite, în cel de-al doilea caz în solarii cu dublă protejare. Semănatul se face direct în ghivece cu diametrul de 9 – 10 cm. Pentru suprafaţa de 1 ha sunt necesare 8000 – 11000 ghivece sau cuburi nutritive, atunci când se seamănă câte o sămânţă în fiecare ghiveci sau 4000 – 5500 ghivece atunci când se seamănă câte 2 seminţe în ghiveci. Se mai pot folosi ghivece confecţionate din folie de polietilenă, ghivece tip Jiffy sau Strip – pot, sau cuburi nutritive. Cantitatea de seminţe necesară producerii răsadurilor pentru suprafaţa de 1 ha este de 350 – 600 g.Pentru combaterea unor agenţi patogeni care se transmit prin sămânţă, aceasta trebuie să fie tratată cu Tiuram 75 PTS 4 g/kg, Tiramet 60 PTS 4 g/kg sau Previcur 607 SL 20 ml/kg. Prezintă o importanţă deosebită compoziţia amestecului folosit pentru umplerea ghivecelor. Stabilirea “reţetei” depinde de posibilităţile de aprovizionare locale, de preţul de cost şi altele. Un amestec bun se poate obţine folosind 40% turbă, 20% mraniţă, 30% pământ de ţelină şi 10% nisip. În lipsa turbei, se poate folosi amestecul format din 30 % mraniţă, 50% pământ de ţelină şi 20% nisip.
Ghivecele umplute cu amestec se introduc în spaţiile de producere a răsadurilor cu 5 – 7 zile înainte de semănat pentru a permite încălzirea amestecului şi răsărirea buruienilor, care vor fi distruse cu ocazia semănatului. Pentru prevenirea căderii plăntuţelor, cu 2 – 3 zile înainte de semănat se tratează amestecul de pământ din ghivece, la fiecare ghiveci fiind folosiţi 75 ml suspensie de Previcur 607 SL 0,15% + Metoben 0,05% (Topsin M, Benlate, Bavistin)
Pentru a obţine răsaduri de calitate bună lucrările de îngrijire trebuie să aibă în vedere reglarea luminii, dirijarea optimă a temperaturii, aerisirea, udarea, fertilizarea suplimentară şi călirea răsadurilor. Răsadurile au nevoie de multă lumină şi aceasta se poate realiza prin îndepărtarea ramelor sau foliilor de pe răsadniţă atunci când temperatura o permite şi folosirea unor folii cu transparenţă cât mai bună. Temperatura până la răsărire se menţine la 26 – 28oC. În primele 4 – 6 zile de la răsărire temperatura aerului din răsadniţă va fi de 20 – 22oC în zilele senine şi 18 – 20oC în zilele noroase şi noaptea, după care temperatura va fi de 24 – 26oC în zilele senine, 19 – 21oC în zilele noroase şi 17 – 19oC noaptea.
Aerisirea se face ori de câte ori temperatura depăşeşte optimul, pentru împrospătarea aerului care are un conţinut ridicat în CO2, amoniac, ori pentru reducerea umidităţii atmosferice.
Udarea răsadurilor se face cu multă atenţie, excesul de apă favorizând apariţia unor boli, iar lipsa apei determin o creştere slabă a răsadurilor. Udarea se face uniform astfel încât în fiecare ghiveci amestecul de pământ să fie umectat pe toată adâncimea. Se ţine seama ca după fiecare udare să fie timp suficient pentru ca picăturile de apă de pe frunze să se usuce până la lăsarea serii.
Pentru prevenirea căderii plăntuţelor, până la plantare răsadurile se mai tratează de 2 – 3 ori cu unul din produsele: Previcur 607 SL 0,15%, Folpan 0,2% sau Captadin 0,2%, folosind 4 – 5 l/m2 suspensie. La semnalarea făinării produsă de Sphaerotheca fuliginea se fac tratamente cu Afugan 0,04%, Systane 0,03% sau sulf muiabil 0,3%. Preventiv, la interval de 7 – 10 zile se fac tratamente pentru combaterea agenţilor patogeni care provoacă pătarea unghiulară( Pseudomonas lachrymans) şi mana(Pseudoperonospora cubensis) cu Ripost M 0,25%, Mikal M 0,35%, Dithane M45 0,2%.
Fertilizarea suplimentară se face atunci se constată o creştere slabă a răsadurilor datorată folosirii unui amestec mai puţin bogat în elemente fertilizante. Sunt suficiente 1- 2 fertilizări cu soluţii de îngrăşăminte NPK în concentraţie de 0,2 – 1% sau cu îngrăşăminte foliare (F411, F231, Folplant, Cropmax, Nutrileaf, etc.).
Plivitul buruienilor se face ori de câte ori este nevoie, la plantare ghivecele(cuburile nutritive) trebuind să fie lipsite de buruieni.
Călirea răsadurilor se face cu 4 – 5 zile înainte d plantare şi are drept scop adaptarea plantelor la condiţiile de câmp. La început ramele sau folia se îndepărtează de pe răsaduri pentru o perioadă mai scurtă pe timpul zilei, iar cu 2 – 3 zile înainte de plantat acestea se îndepărtează şi pe timpul nopţii. Cu o zi înainte de plantare răsadurile se udă abundent şi se face un tratament fitosanitar cu unul din produsele menţionate. În vederea transportării de la locul de producere în câmp ghivecele se aşează în lăzi. Transportul pe distanţe scurte se face cu mijloace de transport deschise, iar pe distanţe mari în camioane sau remorci închise.
ALEGEREA TERENULUI
Pentru culturile timpurii de pepeni verzi sunt recomandate solurile nisipoase cu un conţinut în humus de 0,5 – 1%. Terenul trebuie să fie cât mai adăpostit natural, să aibă expoziţie sudică, iar apa freatică să fie la o adâncime de peste 2 m. La alegerea terenului se are în vedere existenţa unei surse de apă necesară irigării.Terenul destinat culturilor protejate şi mulcite cu folie de polietilenă transparentă trebuie să aibă un grad de îmburuienare cât mai redus, mai ales în ceea ce priveşte existenţa pirului gros (Cynodon dactilon), pirului târâtor (Agropyron repens) şi a costreiului (Sorghum halepense).
Culturi bune premergătoare pentru pepenii verzi sunt cele de mazăre, fasole, cartofi, ceapă, tomate. Se pot cultiva cu rezultate bune şi după soia sau cereale păioase. Cultura de pepeni verzi poate reveni pe acelaşi teren după minim 3 ani, măsura fiind obligatorie pentru soiurile sensibile la Fusarium oxysporum (Sugar Baby).
PREGĂTIREA TERENULUI
Lucrări efectuate toamna
Lucrări efectuate primăvara.
Fertilizarea se face folosind 30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat şi îngrăşăminte chimice la nivelul de fertilizare N 100 P2O5 100 K2O 100 care se poate realiza prin folosirea a 665 kg/ha îngrăşăminte chimice complexe de tipul 15:15:15, sau 445 kg/ha îngrăşământ complex 22 : 22 : 22. Pentru administrarea îngrăşămintelor se pot folosi maşinile MIG - 6 şi MA - 3,5 în agregat cu tractorul U – 650.
Pentru combaterea buruienilor terenul se erbicidează cu Balan 18 EC (Benefex)în doză de 6 l/ha, folosind 450 l/ha soluţie. Tratamentul cu erbicid se face cu 5-6 zile înainte de plantarea răsadurilor. Erbicidul se încorporează în sol prin discuire în cel mult 20 minute de la aplicare. Se mai pot folosi erbicidele Dual 500 EC 3 l/ha sau Dacthal 70 WP 6 kg/ha, erbicidarea fiind efectuată înainte de plantare cu 2-3 zile , fără încorporare.
Pentru combaterea viermilor sârmă (Agriotes spp.) se fac tratamente la sol cu Sintogrill 5G sau Sinoratox 5G în doză de 25 kg/ha administrate pe toată suprafaţa sau la cuib, cu o uşoară încorporare.
ÎNFIINŢAREA CULTURII
Plantarea răsadurilor se face în perioada 15 – 20 aprilie în cazul culturilor protejate în tunele şi în perioada 25 – 30 aprilie în cazul culturilor neprotejate sau a celor mulcite cu folie de polietilenă. Se plantează în câmp neprotejat când temperatura în sol la adâncimea de 10 cm se stabilizează la 150 C, după ce a trecut pericolul ultimelor brume.Plantarea se poate executa mecanizat cu maşini speciale care pe lângă plantarea propriu-zisă pot efectua instalarea tunelelor, mulcirea sau numai una din lucrările menţionate.
a) pentru cultura în adăposturi tunel:

Figura 1. Schema de înfiinţare a culturii de pepeni verzi protejată în adăposturi tunel
a) ghivece cu o plantă b) ghivece cu două plante
b) pentru culturile înfiinţate prin răsad şi mulcite cu folie de polietilenă se execută următoarele lucrări:

Figura 2. Schema de înfiinţare a culturii de pepeni verzi prin răsad pe teren mulcit cu folie de polietilenă
a) ghivece cu o plantă
b) ghivece cu două plante
c) pentru culturile neprotejate înfiinţate prin răsad
Înfiinţarea culturilor de pepeni verzi se poate face şi mecanizat folosind maşini de plantat ghivece sau cuburi nutritive. Schema de înfiinţare a culturilor de pepeni verzi prin răsad este prezentată în figura 3.

Figura 3. Schema de înfiinţare a culturii de pepeni verzi prin răsad
LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE
Aplicate la culturile de pepeni verzi de pe solurile nisipoase îngrăşămintele cu bor au condus la sporuri de producţie de până la 23%. Eficacitatea tratamentelor creşte atunci când acestea se aplică pe un agrofond organic sau mineral relativ bogat. Producţiile cele mai mari se obţin atunci când se fertilizează mineral la nivelul N 100 P2O 100 K2O 100 + N 50 iar pe acest agrofond se fac 4 tratamente foliare cu Bor complex, 5 l/ha, la fiecare aplicare.
Fertilizarea cu îngrăşăminte naturale pe bază de bor determină îmbunătăţirea calităţii de pepeni verzi prin creşterea conţinutului în zahăr şi vitamina C.
Îngrăşămintele cu bor determină îmbunătăţirea unor indici fiziologici şi biochimici cu implicaţii favorabile asupra rezistenţei plantelor la factorii de stres (temperaturi ridicate, secetă).
Tratamentele cu bor se justifică şi din punct de vedere economic determinând creşterea profitabilităţii culturilor de pepeni verzi de pe solurile nisipoase.
Primul tratament cu îngrăşăminte pe bază de bor se face la 7-10 zile de la plantare, celelalte se repetă la interval de 10-14 zile astfel încât ultimul tratament să se facă în perioada de creştere intensă a fructelor.
Tratamentele cu îngrăşăminte pe bază de bor (Bor complex, Cupribor şi Folibor) se pot aplica asociate cu tratamentele fitosanitare.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor:
RECOLTAREA
În funcţie de soiul sau hibridul cultivat producţia obţinută este de 20 – 40 t/ha. Pentru o mai bună valorificare a producţiei este necesară sortarea, perierea şi calibrarea fructelor, lucrarea fiind obligatorie în cazul exportului. Tot pentru export fructele se ambalează în lădiţe de carton sau de lemn.
Tehnologia aplicată |
Producţia decadală (t/ha) |
|||||
21-30 iunie |
1-10 iulie |
11-20 iulie |
21-30 iulie |
1-10 august |
11-20 august |
|
Cultură clasică prin semănat cu soiuri timpurii |
- |
- |
2 |
10 |
15 |
3 |
Cultură prin răsad |
- |
7 |
21 |
2 |
- |
- |
Cultură prin răsad mulcită cu folie de polietilenă transparentă |
- |
20 |
8 |
2 |
- |
- |
Cultură prin răsad protejată în adăposturi tunel |
5 |
20 |
5 |
- |
- |
- |
Tabelul 1 - Dinamica recoltărilor(producţia de 30 t/ha)
Colectivul de elaborare,
Dr. ing. Toma Vasile
Dr. ing. Nanu Ştefan
Dr. ing. Ciuciuc Elena